Nationalist

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a prezentat, marti, schimbarile ce se vor produce la nivelul programei scolare dupa intrarea in vigoare a noii Legi a Educatiei, ca raspuns la solicitarea privind studierea problematicii Holocaustului intr-un mod cat mai eficient de catre elevii din Romania.

Solicitarea a fost formulata de directorul Centrului de Studii Avansate al Holocaustului din cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA, Paul A. Shapiro, precizeaza Ministerului Educatiei.

La intalnirea pe aceasta tema au mai participat directorul diviziei de programe arhivistice internationale din cadrul aceluiasi centru, Radu Ioanid, si directorul executiv al Institutului National “Elie Wiesel” pentru Studierea Holocaustului din Romania, Alexandru Florian.

“Cred ca pentru natiunea noastra, dar si pentru toate natiunile Europei, este foarte important sa intelegem toate problemele de memorie ale istoriei. Sunt drame pe care trebuie sa le tratam foarte serios. Avem obligatia sa nu uitam problema Holocaustului, cea a comunismului si alte experiente traumatizante ale istoriei. De aceea, in procesul de elaborare a programei scolare de istorie, toate institutele prestigioase din domeniu trebuie sa fie implicate”, a declarat ministrul Educatiei.

In cadrul intalnirii s-au mai convenit si alte doua aspecte punctuale: organizarea unei expozitii itinerante in scoli cu o tematica legata de Holocaust si includerea Memorialului Holocaustului din Bucuresti in circuitul excursiilor de studiu.

De pe Ziare.com

Initium - un termen care a aruncat in aer lumea medicala din Romania si forumurile de specialiate. Este o substanta chimica folosita pentru culturi de cartofi, rosii, ceapa, castraveti si vita de vie.

Romania este singura tara din lume care a decis sa-l foloseasca. Folosirea Initium in Romania a fost anuntata de firma germana BASF prin intermediul unui comunicat, la inceputul lui ianuarie 2010. Substanta este un igredient activ care face parte din Codex Alimentarius, un pachet de norme care trebuie respectate de toate statele semnatare.

Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latina si se traduce prin codul produselor alimentare. Reprezinta o colectie de standarde alimentare adoptate la nivel international, care are ca scop declarat protectia sanatatii consumatorilor si asigurarea practicilor corecte in comertul alimentar.

Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude, si pentru distributia catre consumator, prevederi in ceea ce priveste igiena alimentara, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare si prezentare, metode de analiza si prelevare.

Neoficial, conform cercetatorilor care combat “Codex Alimentarius”, folosirea produselor cu initium sporeste cu pana la 65% rata riscului de cancer de colon. Initium este o substanta care intra rapid in combinatii chimice, devenind reziduala in organism. De pilda, 1 mg de initium intrat in organism o singura data se elimina in aproape un an.

Romania a trimis deja formularele de inscriere si aderare la Codex in ultimile zile ale anului trecut, iar, din iulie 2010, dupa intalnirea de la Roma, va incepe implementarea proiectului, prima etapa prevazand plantele modificate genetic, precum si normativele aditivilor alimentari.

Dupa cum afirma dr. Klaus Fabritius, biolog principal la Institutul de Sanatate Publica din Bucuresti, citat de Ecolife, in lunile septembrie si octombrie 2009, ISP a acordat avizul sanitar pentru produsele omologate Orvego si Enervin, ambele continand substanta activa “initium”.

Fabritius a declarat ca a “avizat produsele in baza studiilor toxicologice efectuate in laboratoarele acreditate din Germania, care au evidentiat ca substanta activa initium nu prezinta pericol din punct de vedere toxicologic. De asemenea, testele au aratat ca produsul nu se acumuleaza in organism si este eliminat in 48 de ore”.

Pe de alta parte, insa, aceeasi sursa citeaza un specialist nutritionist si directorul Institutului de Cercetari Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, care afirma ca initiumul este “un poluant, care are efecte adverse in momentul in care ajunge in organism prin intermediul alimentelor”.

Iulian Urban: “Cineva a luat foarte multi bani”

Impotriva folosirii Initium in Romania a fost lansata si o petitie online, initiata de senatorul PD-L Iulian Urban, care a fost semnata deja de peste 36.000 de utilizatori de Internet.

“Daca lucrurile vor merge la fel, adica Parlamentul nu vrea sa faca nici un fel de demers pe aceasta tema, mai mult ca sigur ca vom face, impreuna cu mai multe ONG-uri, o plangere penala si o sa cerem Parchetului sa investigheze aceasta situatie. Pentru ca una este sa testezi niste substante care se pot dovedi nocive pentru sanatate, fara sa ai acordul populatiei, alta este ca aceste testari se fac pe bani multi, foarte multi.

Ori, in momentul in care Romania este prima tara care se arunca sa testeze substante nocive, in mod evident cineva a luat si foarte multi bani. Pe noi, romanii, nu ne intereseaza ca bobul de strugure sa fie la fel de mare ca cel din Franta, pentru ca noi avem 70 la suta din suprafata tarii necultivata”, a declarat senatorul Iulian Urban pentru Ziare.com.

De altfel, Urban, care este si presedintele Asociatiei de Asistenta pentru Consumatori, a inceput o lupta impotriva Initium inca de anul trecut. A cerut initierea unei comisii parlamentare de ancheta in legatura cu testarea acestei substante in Romania.

“Nu am primit un raspuns pentru ca eu am adresat cererea catre Comisia pentru Agricultura din Senat si acolo probabil ca, avand in vedere ca testarile s-au facut in Romania clandestin, inca din 2007, s-a schimbat ceva in constiinta senatorilor din PSD si PNL din comisia de Agricultura, care au decis sa puna cererea mea intr-un sertarel undeva. E o moda acum in Senatul Romaniei, vine o cerere de la un senator sau de la un grup parlamentar si o pui la sertar, ca tu esti stapan”, ne-a declarat Urban, facand referire la cererea de destituire a lui Mircea Geoana de la sefia Senatului.

Insa, potrivit blogului sau, Iulian Urban a primit un raspuns, de la Ministerul Agriculturii, la interpelarea sa legata de Initium. Senatorul a aflat cu surprindere ca pesticidul Initium este testat, inca din 2007 in Romania, cercetarile fiind realizate la Institutul Gheorghe Inescu Sisesti, aflat in subordinea Academiei Agricole si Silvice.

“De la Ministerul Agriculturii am primit un raspuns care spune ca se testeaza din 2007. Eu, ca platitor de taxe si impozite, nu vreau sa se testeze ceva in Romania fara ca macar sa stiu. Sau, daca se intampla, sa-mi spuna care sunt produsele tratate chimic cu substante nocive, sa vedem cine le mai cumpara. Aceasta secretomanie mi se pare criminala”, a mai adaugat senatorul PD-L. Potrivit spuselor sale, Initium se foloseste la ora actuala pe culturi de vita de vie, informatie dezmintita insa de Ministerul Agriculturii.

Ministerul Agriculturii: recoltele nu s-au comercializat

Potrivit raspunsului remis Ziare.com la solicitarea de informatii, Ministerul Agriculturii precizeaza ca, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, in Romania au fost omologate in anul 2009, pentru utilizare in agricultura, doua produse cu actiune fungicida, pe baza de initium (susbtanta activa aflata in evaluare la nivelul Uniunii Europene): ORVEGO (300 g/l initium si 225 g/l dimetomorf) si ENERVIN (12 % initium si 44 % metiram) ale companiei BASF SE, Germania.

“In perioada 2007 - 2008 produsele au fost testate, dar recoltele obtinute de pe suprafetele tratate in vederea testarii produselor nu s-au comercializat, conform informatiilor furnizate de institutele de cercetare agricola, singurele care deruleaza acest tip de activitate”, ne-a raspuns Ministerul Agriculturii. Cu toate acestea, cele doua produse care contin Initium au fost omologate, pentru o perioada de trei ani.

Desi compania germana BASF anunta, la inceputul anului, cu mandrie, ca Romania este prima tara din lume care a autorizat Initium, reprezentantii Ministerului Agriculturii sustin ca, “potrivit declaratiei producatorului BASF SE, produsele mentionate anterior nu vor fi comercializate in anul 2010 in Romania”. Cu alte cuvinte, anul acesta nu vom manca alimente toxice. Dar anul viitor?

De pe Ziare.com

Premierul slovac Robert Fico a declarat marti ca internatele pentru copiii rromi sunt singura solutie pentru problemele minoritatii din tara sa, ceea ce a atras imediat criticile aparatorilor drepturilor omului.

“Principalul obiectiv al viitorului guvern ar trebui sa fie trimiterea a cat mai multi copii in internate si detasarea lor de viata pe care o aveau in taberele de rromi”, a spus el, cu trei luni inaintea alegerilor legislative. “Daca nu, vom creste o alta generatie de oameni incapabili sa fie utili societatii”, a subliniat premierul, potrivit AFP.

Slovacia are mai mult de 600 comunitati de rromi care traiesc fara electricitate si apa curenta.

“Un astfel de proiect nu ar rezolva principala problema a minoritatii rrome: segregarea”, a declarat Branislav Tichy, care conduce sectia slovaca a Amnesty International.”Orice excludere suplimentara a copiilor rromi din sistemul educational comun ar fi o incalcare a drepturilor lor”, a subliniat el.

Inaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, a criticat saptamana trecuta Slovacia, spunand ca situatia romilor de acolo s-a deteriorat.

Potrivit Amnesty, numai 3% dintre copiii rromi termina scoala secundara si extrem de putini obtin o diploma universitara. Numarul oficial al rromilor din Slovacia, tara cu 5,4 milioane de locuitori, este de circa 89.000. “Numarul real ar putea fi de circa 350.000″, a spus un expert in aceasta problema.

De pe Ziare.com

Ion Iliescu, în centru, vorbind la telefon. În stânga sa, Petre Roman. În dreapta lui, Adrian Sârbu

Un document descoperit în arhiva Ministerului de Afaceri Externe polonez confirmă că, la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu şi Silviu Brucan au rugat Moscova să trimită militari pe teritoriul României. Conţinutul documentului este confirmat de mărturiile unor personaje-cheie ale Revoluţiei române.

Un document inedit confirmă: la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu a cerut să fie apărat de trupele sovietice! Temându-se că ar putea pierde puterea, viitorul preşedinte a solicitat Ambasadei URSS la Bucureşti sprijin armat. 

Armata Uniunii Sovietice nu a ajuns în România, însă pe teritoriul ţării noastre au fost infiltraţi, în 1989, zeci de mii de „turişti” şi „specialişti” care aveau misiuni secrete. Aceştia s-au retras abia în toamna anului 1990, după cum a admis fostul premier Petre Roman.

Concret, la cererea lui Iliescu, replica sovietică, păstrată în documentul din arhiva MAE polonez, suna aşa: „Răspunsul URSS - sunt gata să acorde orice fel de ajutor cu excepţia intervenţiei trupelor”.

Mazilu îl acuza în 1991

Documentul vine în sprijinul mai multor mărturii care vorbesc despre solicitarea făcută de Ion Iliescu. Printe acestea, cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreşedinte al Consiliului FSN, ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei şi Tancurilor (decedat în 2009), şi ale viceamiralului (în rezervă) Ştefan Dinu, care în decembrie 1989 era şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA).

Deşi în prezent se dezice de mărturisirile din urmă cu 19 ani, Dumitru Mazilu a scris în cartea sa „Revoluţia furată. Memoriu pentru ţara mea (volumul 1)” că în ziua de 23 decembrie s-a opus „din motive principiale unei intervenţii militare sovietice”.

Pentru solicitarea intervenţiei, Mazilu îl incriminează direct pe Iliescu: „Nimeni n-a comentat relatările lui Ion Iliescu. Ştiam că se ceruse, la 23 decembrie, chiar de către el, ajutor militar sovietic… Abia mai târziu am înţeles de ce la întâlnirea cu Şevardnadze n-am fost invitat. Era singura întâlnire cu un important demnitar străin la care nu participam. Mă opusesem intervenţiei militare sovietice la 23 decembrie din MOTIVE PRINCIPIALE (n.r. - sublinierea îi aparţine lui Dumitru Mazilu, în propriul volum). Tinerii s-au opus hotărât acestei propuneri. Generalul Guşă ne susţinuse”. Pe atunci, Eduard Şevardnadze era ministru al Afacerilor Externe al URSS şi era intens preocupat dacă noua putere din România va rămâne fidelă Moscovei.

Guşă, disperat

Şef al Marelui Stat Major General în decembrie 1989 generalul Ştefan Guşă i s-a opus lui Iliescu, refuzând cerera de sprijin armat sovietic. În septembrie 1993, Guşă declara Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 că, în noaptea de 22 decembrie, Iliescu - care se afla în sediul Ministerului Apărării Naţionale - a încercat să-l convingă despre nevoia de a aduce Armata sovietică în România.

Potrivit documentelor rămase în arhiva Comisiei, Guşă i-ar fi spus, atunci, lui Iliescu: „Nu, domnule Iliescu, nu e nevoie. Nu faceţi greşeala asta! Nu avem nevoie de niciun ajutor. Nu asta ne mai trebuie!” Pentru ca, enervat, în cele din urmă, să strige: „Nu, domnule Iliescu, nu! Dă-i în p… mea de ruşi!”. Pudic, generalul îşi cere scuze membrilor Comisiei pentru limbajul folosit atunci, la nervi. Guşă avea să moară la şase luni de la audieri, din cauza unui cancer galopant.

Şi generalul Ion Hortopan a confirmat în faţa Comisiei senatoriale că Ion Iliescu a discutat cu sovieticii. Întrebat punctual de Valentin Gabrielescu, preşedintele Comisiei, dacă în decembrie ‘89 a auzit o discuţie referitoare la chemarea trupelor sovietice, generalul a mărturisit: „În momentul acela greu, pe 23, s-a făcut o intervenţie în URSS. S-a dat un telefon”. La întrebarea „Cine a dat telefonul?”, Hortopan a răspuns: „Domnul preşedinte Iliescu”. Conform declaraţiilor sale în faţa Comisiei, Hortopan a fost de faţă când Iliescu a dat acel telefon.

Patru zile mai târziu, atitudinea lui Ion Iliescu pare uşor schimbată. Unul dintre personajele-cheie în această poveste, ambasadorul URSS în România, Evgheni Tiajelnikov, i-a făcut o ofertă la întâlnirea oficială, din 27 decembrie, la care a fost prezent şi Petre Roman.
Reacţia lui Iliescu, care deja preluase puterea în România, a fost evazivă.

Încetarea „terorismului”

Ştefan Guşă fost şef al Marelui Stat Major General în 1989

Fostul şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei, viceamiralul (r) Ştefan Dinu, face o cronologie a celor petrecute pe 23 decembrie ‘89. Şirul faptelor se găseşte în cartea sa, „Condamnat la discreţie”, publicată în 2009.

La pagina 228, Dinu notează: „Concret, faptele s-au derulat astfel. După o noapte de confruntare cu teroriştii, spre amiaza zilei de 23 decembrie, generalului Eftimescu Nicolae, locţiitorul şefului Marelui Stat Major, i s-a cerut ca, prin legăturile militare externe, să întrebe Statul Major General sovietic «dacă s-ar putea conta pe un eventual ajutor militar împotriva teroriştilor»”. La pagina 229, urmează concluzia: „Rezultă limpede că ideea consultării Statului Major General rus în problema teroriştilor era o sugestie colectivă a celor care au constituit cu o seară înainte conducerea provizorie”.

Spre deosebire de Mazilu, Dinu era unul dintre cei care credeau necesară o intervenţie sovietică, deşi nu vedea ca soluţie folosirea unităţilor militare ruseşti. „După opinia mea, soluţia încetării acţiunilor teroriste de la noi se afla tot la îndemâna conducerii politico-militare sovietice, eventual şi a altor aliaţi cu care se coopera, dar nu prin folosirea unităţilor militare ruseşti, ci pur şi simplu, prin transmiterea semnalului de încetare a acţiunii acelor grupuri neidentificate”.

„L-am sunat pe Gorbaciov”

Episodul „23 decembrie” a atras şi atenţia presei străine. Un amănunt decisiv se găseşte în ediţia din 3 ianuarie 1990 a cotidianului francez “Le Figaro”, pe pagina 4, în articolul “Notre Front était prêt depuis longtemps” (”Frontul nostru era gata de mult timp”).
Revoluţionarul Mihai Lupoi îi declara ziaristului Thierry Dejardins: „Vrem de asemenea să dezvoltăm relaţiile noastre cu URSS, dar fără nicio condiţie. La 22 decembrie, noi l-am sunat pe Gorbaciov şi l-am întrebat în mod deschis dacă va interveni să-l susţină pe Ceauşescu. El ne-a răspuns că nu s-a pus problema nicio secundă. Dar noi suntem gata, bineînţeles, să lucrăm şi să cooperăm cu Europa de Est. Suntem chiar cei care cer asta”.

Acel „noi” nespecificat din afirmaţia lui Lupoi este uşor de explicat. În decembrie 1989, Mihai Lupoi era un „simplu” căpitan de Armată. El a anunţat primul, la Televiziune, că Nicolae Militaru, spion sovietic dovedit, preia conducerea Armatei române. Anul trecut, încolţit de dovezile ziarului „Adevărul”, Lupoi a recunoscut că era un apropiat al lui Maiorov, şeful spionajului militar sovietic (GRU) la Bucureşti. „Relaţia mea cu Maiorov era una de prietenie. Îmi aducea nişte biscuiţi danezi excepţionali pentru fiul meu”.

Documentul original, în limba poloneză

Documentul, tradus în limba română. Conform celor scrise în act, mesajul secret ar fi trebuit să fie distrus

Din Adevarul

O militanta pentru drepturilor rromilor este acuzata, in Marea Britanie, ca a inselat 172 de oameni, reusind sa provoace o paguba de 2,6 milioane de lire sterline.Lavinia Olmazu (30 de ani) si prietenul ei, Alin Enachi (29 de ani) au comparut, vineri, in fata magistratilor din Westminister, impreuna cu alti sase rromi, toti acuzati ca au fost hoti de buzunare in Londra, in cadrul aceleiasi retele de infractori. Olmazu a fost arestata in urma cu o saptamana, ea fiind angajata la fundatia Haringey and Walthan Forrest din nordul Londrei, relateaza Daily Mail.

Potrivit legislatiei romane, dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, emigrantii romani nu pot obtine un numar de asigurari sociale - care le ofera beneficii - daca nu dovedesc ca au un loc de munca legal.

Olmazu si prietenul ei sunt acuzati ca au oferit, contra cost, rromilor romani din Marea Britanie, documente false pentru ca acestia sa dovedeasca faptul ca sunt angajati legal. Astfel, emigrantii romani au obtinut, pe baza documentelor false, numere de asigurari sociale si ulterior au putut face credite sau au putut incasa alocatii pentru copii.

Alin Enachi, iubitul romancei, lucra la Agendia pentru Beneficii, ca translator. Organismul se ocupa cu etapele premergatoare obtinerii rezidentei in Marea Britanie.

Lavinia si Alin s-au mutat in Woodford Green (Essex) in 2007 si, pe baza unor acte false, au reusit sa se angajeze si sa obtina drept de rezidenta in Marea Britanie. Lavinia Olmaz era cunoscuta ca o militanta pentru drepturile rromilor, adresandu-se chiar Organizatiei Natiunilor Unite in sprijinul lor.

Impreuna cu cei doi, au mai fost acuzati de fraude si hotii Stelian Dumitru (23 de ani), fratii sai Ardelean, Daniel si Cristian, Levantica Vasile (24 de ani) si Paula Mihai (29 de ani). Procesul urmeaza sa fie reluat la data de 6 mai.

De pe Ziare.com

Romii şi imigranţii sunt supuşi discriminării atât de cetăţenii, cât şi de autorităţile şi presa din Marea Britanie, Austria, Estonia şi Albania, se arată în raportul Agenţiei Consiliului Europei împotriva Rasismului

Ultimul raport al Agenţiei Consiliului Europei împotriva Rasismului (ECRI) arată că violenţele de natură rasistă şi discriminarea împotriva romilor, în special, au crescut la cote alarmante în Marea Britanie. Romii şi nomazii figurează printre grupurile cele mai defavorizate din Marea Britanie, “victime ale celor mai mari niveluri de ostilitate şi prejudecăţi”, potrivit unui raport publicat ieri la Strasbourg. “Alături de musulmani, imigranţii, romii şi nomazii sunt prezentaţi în mod regulat într-o lumină negativă atât în discursul politic, cât şi în mass-media, mai ales în presa tabloidă. Dezbaterile publice continuă să includă argumente de natură xenofobă şi rasistă”, se arată în raportul ECRI.

Romii din Estonia, trimişi la şcolile pentru handicapaţi

În legătură cu Austria, ECRI denunţă faptul că angajatorii pot concedia cu prioritate străinii, anunţurile imobiliare discriminatorii sunt tolerate, iar copiii minorităţilor sunt inegali în faţa sistemului de învăţământ. Raportul publicat ieri notează că dispoziţiile penale împotriva rasismului şi intoleranţei “sunt puţin aplicate în Austria”. În ceea ce priveşte Estonia, discursul bazat pe ură, care incită la rasism şi discriminare, nu este suficient sancţionat în Codul Penal, potrivit ECRI. Raportul denunţă faptul că incitarea la discriminare bazată pe naţionalitate, rasă, culoare sau religie nu este sancţionată în Estonia decât dacă pune în pericol viaţa sau bunurile unei persoane. Romii sunt deosebit de expuşi, copiii lor fiind în continuare plasaţi în şcoli pentru handicapaţi, chiar dacă nu prezintă nici un handicap. De asemenea, agenţia Consiliului Europei critică absenţa unei legi care să interzică discriminarea ale cărei victime sunt în Albania minorităţile etnice, inclusiv romii şi egiptenii. Aceştia se confruntă cu fenomene de sărăcie extremă şi marginalizare socială şi economică.

ECRI este un organism al Consiliului Europei şi a fost înfiinţată în 1994 la iniţiativa primului summit al şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei. ECRI este alcătuit din experţi independenţi cu experienţă în domeniul problematicii rasismului, xenofobiei, intoleranţei şi antisemitismului. Comisia monitorizează aceste probleme în cazul fiecărei ţări membre din cele 47 şi poate propune măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei. (D.R.)

Din Gandul