Nationalist

Grădina Botanică este unul din locurile mele preferate. Deosebindu-se de cea din Cluj, Grădina din Iaşi are farmecul specific prin suprafaţa-i uriaşă pe care cresc plante lăsate mai ,,în sălbăticie’’.

Pe lângă numeroasele-i seri, Grădina Botanică are parcuri, statui, dealuri şi păduri, un lac şi o biserică Read the rest…

Rubrica Spiritualitate românească- fondator Cristian Bodnărescu

PREMIERĂ      

O idee 

Leilor din presa scrisă,

Le transmit o provocare,

Să lovească fără milă

Omul simplu, de pe stradă.

 Că-i călit în supărare,

Deziluzii şi necazuri,

Şi mai poate duce încă

Umilinţe şi ocare.

 Şi-ar dori şi el să spună,

Vorbe bine ticluite,

Să promită lapte, miere

Sufletelor chinuite.

 Ar putea fi peste noapte,

Din nimic mare vedetă

Şi chiar s-ar obişnui

Să ţină la etichetă.

 Greu ar fi însă la fapte…,

Că e simplu şi nu poate,

Să transforme tot ce-i clar

În probleme complicate.

 Prin tradiţii el e sincer,

Şi vorba-i nu este ‘n vânt,

Şi a învăţat s-o facă

Când e spusă legământ.

 El măsoară viaţa, timpul,

În probleme rezolvate,

Şi a dezvoltat aşa

Întreaga societate.

 Discuţii despre corupţi,

Minciuni spuse de-un ministru,

Par a fi cam deşuete

Fără trecere la public.

 Şi cum presa cere sânge,

În dorinţi de exprimare,

Nu mai daţi în dom’ministru

Când poporul este mare.

 Paradoxul e la modă,

În fapte şi în cuvânt,

Cel ce a minţit e sincer

Minte acela ce-a crezut.

 De aceea vă invit,

C-o pedeapsă pe măsură,

Scrieţi doar despre cei mulţi

Ce-au crezut şi tac din gură.

 Stelian B. Fărâmă Paris

18.07.2007

       27 martie este o zi istorică pentru Republica Moldova şi România, azi s-au celebrat  92 ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă. În mai multe localităţi din Republica Moldova s-a sărbătorit acest eveniment  

       La Chişinău s-au petrecut mai multe  manifestari dedicate acestei mari sărbători- depuneri de flori la mormintele deputaţilor în Sfatul Ţării şi ale fruntaşilor mişcării de renaştere naţională la Cimitirul Ortodox Central, precum şi la monumentul lui Pantelimon Halippa; vernisarea expoziţiei” Unire-n cuget şi-n simţiri “; depuneri de flori la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Diferite programe cultural-artistice si un simpozion stiintific au avut loc.
La acest eveniment din partea României a participat  şi Preşedinta Camerei Deputatilor si fosta  Miss Romania, Roberta Anastase, care a ales să-şi petreaca ziua sa de naştere alături de cetaţeni din Republica Moldova si preşedite interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care este bine cunoscut prin viziunele sale pro-romăneşti.

        La fel ca si la Chişinău sărbătoarea a fost simţita şi la capitala nordică, municipiul Bălţi. Un paradox istoric… În 1918, oraşul Bălţi a fost prima localitate din Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) care s-a pronunţat favorabil unirii Basarabiei cu România, iar actualmente prezintă un bastion al comunismului şi antiromânismului.

        Noua Dreaptă şi Mişcarea Naţional-Creştină din Basarabia au organizat un marş şi un miting la Bălţi. La manifestare a fost prezent şi liderul Noii Drepte din România, Tudor Ionescu. La eveniment au  mai participat peste 100 de tineri români din Basarabia, Muntenia, Ardeal şi Moldova.

      Tinerii purtau pancarde si scandau diferite lozinci. Locul unde

s-a petrecut evenimentul a fost împânzit de zeci de tricoloruri. Din păcate nu s-a petrecut fara nişte mici incidente. Nişte localnici pro-moldoveni, purtându-se cam agresiv. S-au mai cântat şi multe piese patriotice. După 2 ore de şederea în Bălţi, participanţii au plecat la Orhei, unde s-a desfăşurat un miting similar, spre finele zilei ajungând la Chişinău.

                                                                Liudmila Ialău

                                                                Bălţi, Republica Moldova

                                                                Cristian Bodnarescu- fondator rubrica Spiritualitate romaneasca

Ilie Drob. Erou de război, decorat cu trei decoraţii de preşedintele Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, acesta oferindu-i două decoraţii: una de erou şi cealaltă de eliberare de sub regimul fascist. Ilie Drob a luptat în Munţii Bucovinei. El înainta pentru a apăra patria în timp ce oamenii se retrăgeau. Născut în 1923, 20 iulie, domnul Ilie Drob din Capu Codrului a prins atât regimul fascist, cât şi cel comunist sau postcomunist ori prezent. Ilie Drob, înaintaş în armată şi jandarm, este un anticomunist convins!

Noi înaintam prin bombe şi gloanţe iar oamenii fugeau

Cristian Bodnărescu: Povestiţi întâmplările din al doilea război mondial.

Ilie Drob: Am plecat în evacuare de la casa mea din Capu Codrului- Suceava în Oltenia. Din Oltenia am luat calea Bucureştilor, în armată. Am făcut instrucţiunea şi armata în pădure, Pantelimon. Am făcut garda pentru mai multe interprinderi şi de acolo m-am întors înapoi, în cazarmă. Fiind situaţia conflictuală, de război, nu ştiam bine unde ne vom duce şi dacă vom mai prinde un răsărit de soare. Nu-mi pot imagina ce deznodământ a urmat… comunismul! Comuniştii aveau ciudă pe jandarmi şi am avut o viaţă foarte grea sub jugul lor, mai ales privitor la locul de muncă. Eu eram jandarm înaintaş când am plecat pe front. Mai bine era pe front decât în ţară aici, comuniştii urându-ne. În război am fost de gardă, ocupându-mă de prizonieri însă şi înaintaş pe front.

O mină a explodat în spatele meu

Mă aflam în Cehoslovacia. Împreună cu un camarad vegheam împotriva inamicilor, când doi s-au furişat în spatele nostru şi au aruncat cu o grenadă. Aproape nici n-am simţit, dar o schijă mi-a perforat plămânii. Am avut noroc de un subofiţer de-al nostru care a văzut inamicii şi i-a împuşcat pe amândoi cu o mitralieră, el mi-a salvat viaţa! Rănit fiind m-au adus în ţară, la spital, însă nu puteam sta prea mult ştiind că ţara are nevoie de mine. M-am refăcut repede şi m-am dus să ţin garda la intreprinderi. Am fost la un depozit de muniţii în Ilfov, apoi am păzit o navă de prizonieri. Când m-am întors am fost decorat!

Statul birocrat postcomunist nu îşi respectă eroii

Îmi amintesc aceste întâmplări ca şi cum se derulează în faţa ochilor acum pentru întâia oară! Nu pot crede cum aceşti copii ai ţării nu m-au respectat, riscâncu-mi viaţa pentru ei. Nu am avut toate drepturile, nu mi-au fost respectate. Au oferit altora banii mei şi pensia de veteran mulţi ani nu am primit-o. M-am adresat la o serie de instituţii însă am întâlnit prostia, batjocura şi birocraţia în picioare! Nimeni nu mişca un pai să mă ajute, toţi mă trimiteau de la unul la altul. În timp ce unii se îmbogăţeau, un erou al ţării era sărac şi nici nu primea puţinii bani meritaţi. Am sperat ca după ce ne-am eliberat de urâta alianţă cu ruşii, ceea ce a însemnat comunismul, când i-am părăsit pe nemţi, să fie mai bine, însă multe lucruri nu s-au schimbat nici acum.

Cristian Bodnărescu: Cum trăim acum faţă de trecut şi ce sfaturi oferiţi tinerei generaţii?

Ilie Drob: Acum trăim mai bine faţă de trecut, însă nu-mi place un lucru: lipseşte credinţa! Lumea s-a stricat din pricina televizorului, nu-mi mai place. Acolo sunt doar prostii care nici nu merită a fi văzute.
Într-adevăr, gânditorii chinezi afirmau că televizorul este unealta prostului, înăbuşind cărţile. Mă bucur personal pentru oferirea acestui material în zilele noastre într-o ţară manelizată, fără conştiinţă naţională. Trăiască România! Trăiască eroii naţionali!

academician Cristian Bodnărescu