Nationalist

 Republicanii au ales pentru prima oară un negru, pe Michael Steele, pentru a conduce partidul lor, la zece zile după învestitura primului preşedinte de culoare al Statelor Unite Barack Obama, transmit agenţiile internaţionale de presă, citate de Agerpres.

“Este fantastic, cu o mare modestie şi sens al datoriei accept” această numire, a declarat Michael Steele, un fost guvernator adjunct al statului Maryland, în faţa membrilor partidului, reuniţi după vot.

“Vă mulţumesc tuturor că îmi oferiţi această oportunitate de a servi ca viitor preşedinte naţional” al partidului, a adăugat el.

Partidul republican al fostului preşedinte George W. Bush, minoritar în cele două camere ale Congresului american, a pierdut Casa Albă la 4 noiembrie, odată cu alegerea democratului Barack Obama.

Din Adevarul:

http://www.adevarul.ro/articole/un-negru-la-conducerea-partidului-republican-din-statele-unite.html

 *Grevele au cuprins toată Marea Britanie şi Franţa

*În Franţa, cei un milion de grevişti cer mărirea puterii de cumpărare şi mai multe măsuri împotriva şomajului

*”No, you can’t!”, i-au strigat protestatarii preşedintelui francez

„Locuri de muncă britanice pentru britanici” – acesta sloganul a fost strigat, ieri, în Marea Britanie, de mii de muncitori intraţi în greve spontane. Ei au au cerut guvernului britanic să nu mai recurgă la angajări de imigranţi în locul britanicilor. Greve spontane izbucniseră ieri pe tot cuprinsul Marii Britanii după ce o companie petrolieră a anunţat că va angaja pentru locurile de muncă nou create muncitori portughezi şi italieni. Este vorba de construirea unei rafinării la North Killinghome, un proiect în valoare de 200 de milioane de lire sterline. Contractul a fost atribuit, după o licitaţie la care au participat patru firme britanice şi două europene, unei companii italiene, relatează The Guardian. Scandalul durează de aproximativ 3 săptămâni şi 100 de muncitori străini au ajuns deja în Regatul Unit, alţi 300 urmând să vină în scurt timp.

„Noi nu protestăm împotriva muncitorilor străini, ci împotriva companiilor străuine care discriminează muncitorii britanici. Dacă aceste slujbe pe care le ocupă acum se termină, dacă muncitorii britanici se duc în oraşe apropiate, găsesc locuri de muncă deja ocupate de muncitori străini şi le scad şansele să îşi câştige o pâine. Este o luptă pentru muncă aici, pentru dreptul de a munci în propria ta ţară. Nu este deloc un argument rasist”, spune unul dintre liderii sindicali, Bobby Buirds.

Un alt lider sindical le-a explicat apoi muncitorilor care este miza mai mare a protestului: „I-am cerut premierului Gordon Brown şi directorilor din industrii să aibă o întâlnire cu sindicatele. Vrem doar ce e corect. Vrem să avem dreptul la muncă, şi nu e vorba numai de acest proiect, ci de toate locurile de muncă din Marea Britanie”, potrivit lui Bernard McAuley, lider sindical regional în Lincolnshire.

Greva s-a extins apoi din această regiune a Marii Britanii şi către Scoţia şi Ţara Galilor, mulţi muncitori de la BP, Shell, ExxonMobil oprind lucrul.

Brown – obligat să-şi amintească promisiunea

Mulţi dintre grevişti purtau parcarte pe care era scris „Locuri de muncă britanice pentru britanici” – adică exact promisiunea pe care premierul Gordon Brown le-a făcut-o concetăţenilor săi, când a preluat conducerea Partidului Laburist. „Vreau să vă asigur că slujbele disponibile în Marea Britanie sunt disponibile pentru muncitorii britanici care îşi caută de lucru”, a promis şi într-un alt rând Gordon Brown. Vorbele ce au devenit acum un slogan al greviştilor fuseseră taxate la vremea respectivă drept „lipsite de sens, rasiste şi chiar ilegale, de vreme ce contravin normelor europene (n.r.: privind libera circulaţie a muncitorilor)”. Opoziţia şi chiar oameni din propriul partid indicaseră că promisiunea ar putea echivala cu un „apartheid al angajărilor”. Între timp însă, liderii politici şi-au dat seama că ar ieşi mai câştigaţi dacă ar miza pe cartea naţionalistă, mai ale că şomajul a atins cote la care nu a mai fost de zeci de ani, numărul celor rămaşi fără un loc de muncă depăşind două milioane în luna noiembrie.

1 milion de grevişti în Franţa

„Joia neagră” nu a paralizat întregul Hexagon, cum se temea guvernul, însă cei 1 milion de oameni care au protestat au tras un semnal de alarmă pentru administraţia Sarkozy. Francezi din mai toate domeniile economiei au protestat împotriva politicii economice şi strategiei anti-criză a preşedintelui Sarkozy. Deşi nu au solicitat, la fel ca britanicii, păstrarea locurilor de muncă pentru francezi, ei i-au atras atenţia preşedintelui Sarkozy că împrumuturile de la stat nu ar trebui să ia forma unor ajutoare pentru patroni, pentru „bogaţi. „No, you can’t” sau „Nu trebuie ca salariaţii să plătească pentru bancheri”, se auzea printre manifestanţii de la Paris, referitor la planul de salvare a băncilor, care a mobilizat zeci de miliarde de euro din banii publici.

Sarkozy a răspuns că a înţeles limpede mesajul protestatarilor. „Criza de o amploare fără precedent care afectează economia mondială provoacă în Franţa, ca peste tot în lume, o îngrijorare legitimă”, a declarat liderul de la Elysée. „Această criză impune puterilor publice o obligaţie de a asculta, de a dialoga şi în acelaşi timp o mare hotărâre de a acţiona. În acest spirit, eu mă voi întâlni în cursul lunii februarie cu organizaţii sindicale şi patronale, pentru a conveni un program de reforme de aplicat în 2009”, a subliniat el. (E.F.)

Din Gandul:

http://www.gandul.info/europa/locuri-de-munca-britanice-pentru-britanici.html?3930;3835536

 Ministerul Comunicatiilor face tot ce este posibil sa ocoleasca dezbaterea publica pe marginea acestor norme, desi legea 52/2003 ii obliga pe guvernanti sa tina seama de propunerile societatii civile

Legea 298/2008, referitoare la stocarea datelor privind comunicatiile telefonice, e-mail si SMS, precum si proiectul normelor de aplicare incalca acquis-ul comunitar si drepturile cetatenilor. Legea, pentru care ZIUA a sesizat Avocatul Poporului caruia i-am cerut contestarea la Curtea Constitutionala, a fost deja promulgata. Normele de aplicare, insa, nu au fost adoptate. Norme corecte, dezbatute public, ar mai putea limita posibilitatea abuzurilor si a incalcarii drepturilor cetatenesti. Din aceasta cauza initiatorii din umbra ai legislatiei “Ochiul si Timpanul” au tot interesul sa treaca normele de aplicare pe sest, ocolind dezbaterea publica.

Dezbaterea publica este obligatia guvernantilor prin Legea 52/2003, a transparentei actului de guvernare. Daca guvernantii incalca legea 52 si refuza dezbaterea publica, orice act normativ poate fi contestat cu succes la instanta de Contencios Administrativ si anulat. Legea cu pricina, 298/2008, adoptata de Parlament la propunerea Guvernului si promulgata de presedinte, s-a facut cu incalcarea flagranta a principiului transparentei administrative. In legea 298/2008 se spune ca Ministerul Comunicatiilor (MCSI) va adopta normele de aplicare a legii in termen de 30 de zile. Aceasta prevedere se bate cap in cap cu legea transparentei, care spune ca dezbaterea publica a unui act normativ dureaza minim 30 de zile. MCSI nu poate respecta ambele legi, fiind nevoit sa incalce una dintre ele.

Ministerul fenteaza societatea civila

MCSI, la randul sau, incearca si el sa ocoleasca dezbaterea publica prin orice mijloace. De la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), aflam ca MCSI a invitat reprezentantii sai pentru dezbatere publica, in bataie de joc. Invitatia a fost facuta luni, 26 ianuarie, la ora 13.30, pentru ora 14.00.

Joi, 29 ianuarie, ZIUA a anuntat in ziarul din ziua respectiva ca solicita sa fie invitata la sedinta publica de dezbatere a normelor pentru Legea “Ochiul si Timpanul”. In aceeasi zi, am depus si o cerere scrisa in acest sens, inregistrata la sediul MCSI. Bineinteles ca nu ne-a invitat nimeni. In schimb, MCSI a trimis invitatii, tot pentru 29 ianuarie, catre APADOR-CH si Pro-Democratia, pentru a se prezenta luni, 2 februarie, la sediul MCSI pentru dezbatere publica. Cristian Parvulescu, presedintele Pro-Democratia, ne-a declarat ca nu stie daca va da curs invitatiei MCSI, pentru ca termenul este prea scurt pentru a se putea pregati, mai ales ca a primit tarziu proiectul de norme de la minister. Diana Hatneanu, director executiv la APADOR-CH, ne-a spus ca a primit invitatia MCSI joi, 29 ianuarie, iar vineri, 30 ianuarie, a fost anuntata ca dezbaterea s-a anulat, urmand a se tine la o data ulterioara. La insistentele noastre, MCSI a binevoit sa ne invite sa trimitem propunerile si obiectiile noastre pana pe 13 februarie.  

Inginerie juridica

Normele privesc doar serviciul “Voce”, desi Legea 298/2008 se refera si la e-mail, trafic pe internet si SMS-uri. MCSI, intrat in degringolada pentru ca pe 15 martie expira termenul UE pentru “Voce”, vrea sa faca o “inginerie juridica”, adoptarea a doua Hotarari de Guvern cu doua randuri de norme, pentru o singura lege. Proiectul a fost pus pe site-ul Ministerului cu mare intarziere. Textul actului normativ nu spune nimic, nu reglementeaza nimic si nu prevede niciun control, cu scopul de a se legifera o stare de fapt in domeniul monitorizarii comunicatiilor. Din acest motiv, ZIUA, in temeiul Legii 544/2001, a liberului acces la informatii publice, a cerut ministrului Comunicatiilor, Gabriel Sandu (foto), sa-i comunice persoanele care au intocmit si avizat proiectul normelor “Ochiul si Timpanul”.George SCARLAT 

Din ZIUA:

http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-01-31&id=248684

Biserica Ortodoxa Rusa are, incepand de marti 27 ianuarie 2009, un nou patriarh in persoana fostului Mitropolit de Smolensk si Kaliningrad, Kiril, un ierarh de 62 de ani, care a condus timp de doua decenii Departamentul de relatii externe al Patriarhiei Moscovei. El este sigurul oficial ortodox rus cunoscut marelui public din fostul spatiu sovietic datorita unei emisiuni saptamanale televizate, intitulata „Cuvintele pastorului”. Alegerea sa se doreste a fi una providentiala, care va trebui sa marcheze spectaculos evolutia viitoare a Bisericii Ruse. Fiind vorba de Patriarhul celei mai mari Biserici ortodoxe din lume, este firesc sa incercam a intrezari directiile de actiune ale noului Intaistatator, cu atat mai mult cu cat relatiile Bisericii Ortodoxe Romane cu Biserica Ortodoxa Rusa nu sunt in acest moment dintre cele mai bune.

 
O minune si un bilant fabulos lasat mostenire de fostul Patriarh Alexei al II-lea par a fi elementele care definesc debutul „binecuvantat de Providenta” al noului Intaistatator al Bisericii Ruse.
In chiar ziua in care Kiril era ales Patriarh, purtatorul de cuvant al  inaltei institutii eclesiale ruse anunta ca icoana Maicii Domnului din Catedrala Iisus Mantuitorul, unde s-a intrunit Consiliul pentru alegerea noului patriarh, a inceput sa planga, stire mediatizata aproape de toate canalale media importante din Rusia. Evenimentul a survenit dupa ce insusi Kiril facea cunoscut bilantul realizarilor „erei” Alexei al II-lea: 804 manastiri, de la 22 in urma cu 20 de ani,  29.236 de parohii, de la  6.893, si 203 episcopi, de la numai 74 in urma cu doua decenii. Toate aceste date si evenimente se doresc a invinge, in sfarsit, complexul, activ si astazi, care a afectat Ortodoxia rusa vreme de aproape un mileniu, dureros definit de scriitorul Nikolai Leskov, de care amintea cu numai cateva zile in urma un alt important ierarh rus, Episcopul Hilarion de Viena si Austria: „Rusia a fost botezata, dar nu luminata”.

Visul hegemonic ratat al Maicii Rusii, implinit de Biserica
Asadar, Biserica Rusa incepe sa se lumineze, sub carja  unui „comandant” care merge „in fata armatei, si nu unul care ramane la sediu studiind situatia de pe harta… cunoscut nu doar in Rusia, ci si dincolo de granitele ei, o figura globala care sa se bucure de autoritate in lumea intreaga”, cum declara acelasi Episcop Hilarion. O noua era pare a se deschide Ortodoxiei Ruse, gata sa indeplineasca ea visul hegemonic aparent ratat de politic, acela de a obtine Maicii Rusii statutul de a Treia Roma, pozitie de pe care ar putea impune conditiile ei nu numai dialogului interortodox, ci si celui cu Vaticanul pe spinoasa problema a unitatii, dar mai ales a Primatului in Biserica Crestina.

Autoritar acasa si sef in relatiile intercrestine
In plan intern, trebuie sa castige „batalia pentru suflete”, adica sa devina un lider spiritual puternic, misionar, capabil sa atraga cele 70-80 de procente de ortodocsi declarati, dar care nu merg la biserica si sa-si infranga opozantii care-i reproseaza ca a tradat Ortodoxia. Apoi, trebuie sa se opuna prozelitismului celorlalte confesiuni si sa „regleze cooperarea cu ele in domeniile in care este posibil, pentru a apara Ortodoxia si pentru a colabora totusi cu reprezentantii altor religii”, dupa cum spunea Hilarion de Viena. In plan extern, va actiona, negresit, in cele doua directii amintite mai sus. In relatiile cu Bisericile Ortodoxe va incerca sa tina sau sa aduca din nou sub canonicitatea Moscovei teritoriile „la care au atentat repetat” Bisericile desprinse dupa spargerea fostei Uniuni Sovietice, sa reglementeze favorabil relatia cu Constantinopolul si rolul Patriarhului Ecumenic in lumea ortodoxa. De aceea a declarat ca este dispus dialogului si gasirii unor solutii reciproc acceptabile care sa puna capat „dezordinii canonice”. In mod cert va avea relatii mult mai relaxate cu Vaticanul, de vreme ce l-a vizitat pe actualul papa de trei ori si va incerca sa obtina cat mai mult din aceasta relatie, in timp ce va pune presiune pe Consiliul Mondial al Bisericilor, unde exista „derapaje secundare serioase”.

Moscova nu iarta reactivarea episcopiilor
In relatiile cu Biserica Ortodoxa Romana e greu de intrezarit o imbunatatire, de vreme ce in raportul prezentat in deschiderea recentului Sinod de la Moscova a fost reamintita reactivarea celor trei episcopii de dincolo de Prut in cadrul Mitropoliei Basarabiei, ca un atentat la teritoriul ei canonic. Sa nu uitam de acuzatiile grave aduse partii romane anul trecut cand hotararea Bucurestiului era calificata drept provocatoare a „haosului in familia Ortodoxiei mondiale”, si noua „amenintare pentru buna intelegere interetnica intr-o regiune unde in mod traditional locuiesc mai multe etnii”.
Ca in acest moment nu sunt sanse pentru „indulcirea” relatiilor cu Patriarhia Moscovei o dovedeste si tonul rezervat al Patriarhului Romaniei, Daniel, care in telegrama trimisa lui Kiril spune cu retinere: „Speram intr-o cooperare frateasca, folositoare Bisericilor noastre surori si Ortodoxiei in general”.

Dumitru Manolache

Din Gardianul:

http://www.gardianul.ro/Kiril,-«comandantul»-globalist-cu-carja,-vrea-a-Treia-Roma-s128681.html