Nationalist

Rusia nu are planuri pentru a-si creste prezenta militară in Arctica sau sa desfasoare arme in regiune, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, prezent la Consiliul Arctic din Tromso, Norvegia, transmite Antena3.

Declaratia sefului diplomatiei moscovite pare deplasata, mai ales ca, in luna martie, ZIUA Online scria ca presa din Rusia a anuntat ca Arctica urmeaza sa treaca practic sub controlul FSB (Serviciul Federal de Securitate). La granita exterioara a Rusiei, in regiune, vor patrula submarine, iar autoritatile de la Moscova preconizeaza ca, spre 2016, Oceanul Arctic sa devina principala baza de resurse a Rusiei, in timp ce expertii trag un semnal de alarma, afirmand ca, spre sfarsitul secolului XXI, calota glaciara se va topi cu totul, relatau mai multe institutii de presa, citate de Agerpres. Pentru aceasta, Rusia a anuntat ca isi va crea o grupare separata militara in Arctica, destinata sa asigure securitatea partii ruse a Oceanului Arctic indiferent de “situatia politico-militara” din lume.

Mai mult chiar, pe site-ul oficial al Consiliului Securitatii Rusiei a fost postat un document intitulat “Principiile politicii de stat a Federatiei Ruse in Arctica pana in 2020″, la care se lucra inca de anul trecut. In afara de crearea unei grupari militare separate pentru aceasta regiune, documentul stipuleaza ca sistemul de protectie si paza a regiunii arctice va fi incredintat FSB. Strategia subliniaza necesitatea instituirii unui sistem complex de control asupra situatiei din Oceanul Inghetat de Nord, puncta, in martie, Kommersant.

Din ZIUA:

http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-04-30&id=26895

Anul acesta, la 9 martie, s-au implinit 150 de ani de la nasterea uneia dintre cele mai prestigioase personalitati militare ale neamului romanesc, pe cat de cunoscuta si apreciata de unii, pe atat de controversata pentru altii: maresalul Alexandru Averescu. De multe ori, faptele unor militari de asemenea anvergura par a nu mai impresiona generatiile mileniului III, ele constituind fundalul unor manifestari oficiale mai mult sau mai putin convingatoare. Mai impresionante raman insa gesturile, episoadele inedite din viata lor, obiectele ramase de la ei etc. In cazul de fata, ne vom referi la o asemenea situatie.

 
 
Prof. dr. Dumitru D. Ionita, din localitatea Farcasa-Frumosu, judetul Neamt - mare si norocos iubitor de istorie -, poseda in vasta lui colectie de artefacte cateva obiecte apartinand maresalului Averescu, unele dintre ele fiind primite, in semn de pretuire din partea maresalului, de catre bunicul inimosului profesor.  

Un episod necunoscut din Batalia de la Marasesti din 1917

Zilele trecute, profesorul dr. Dumitru D. Ionita ne-a trimis la redactie cateva poze si un text impresionant care vorbesc despre un episod necunoscut pana acum din timpul Primului Razboi Mondial, ai carui protagonisti au fost bunicul sau si maresalul Averescu. “In vara anului 1917, generalul Averescu - viitorul maresal din 1930 - se afla pe front, in zona Marasesti, fiind comandantul Armatei  a II-a, unde exista o cota ce se afla in mainile germanilor. Acolo era instalat un cuib de mitraliera care decima trupele romane, oprindu-le asalturile. Numeroasele atacuri ale ostasilor nostri s-au soldat cu sute de morti. Au fost si misiuni de voluntari care au avut aceeasi soarta. Dar un soldat de pe Valea Bistritei, comuna Farcasa, judetul Neamt, Gavril Tanasa, s-a oferit si el voluntar”, ne relateaza profesorul Dumitru D. Ionita.

O dimineata cetoasa schimba viata soldatului Gavril Tanasa

Era o dimineata racoroasa, cu putina ceata, elemente care au favorizat misiunea curajosului voluntar. “Acesta a inaintat pana la respectiva cota taras. Nemtii se aflau la masa, dupa relatarea soldatului. Fara a mai sta pe ganduri, a aruncat doua grenade, nimicind cuibul de mitraliera. A luat apoi arma nemtilor si s-a intors in liniile de lupta romanesti. Cand s-a apropiat de pozitiile noastre, generalul Averescu tocmai trecea cu automobilul. A strigat la soldat, intrebandu-l de unde vine. Apoi, s-a dat jos si a primit raportul acestuia despre isprava facuta. Impresionat de cele relatate, generalul, cu lacrimi in ochi, la imbratisat pe soldat, spunandu-i: «Acesta este adevaratul chip de erou al ostasului roman ce coboara in negura veacurilor!». Apoi, drept pretuire, i-a oferit ceasul de buzunar, primit de general de la Regele Carol I. Peste numai cateva zile, l-a decorat cu “Virtutea Militara”, iar la ceremonial, generalul i-a spus: «Pe langa ceasul regelui, iti ofer si chipiul meu de general. Sa le pastrezi cu sfintenie!», ceea ce  avea sa faca toata viata bravul ostean”, ne mai spune Ionita.

Ceasul de la Regele Carol, epoletii si cordonul de maresal

Eroul acelei zile memorabile din timpul Primului Razboi Mondial a fost bunicul lui Dumitru Ionita. De atunci si pana astazi, obiectele atat de pretuite se afla in posesia profesorului de la Farcasa.
Ceasul este confectionat din argint, iar cheia corzii, din aur. Pe capacul din spate este gravat bustul Regelui Carol I, de culoarea maron, pe un fundal auriu. Pasionatul colectionar ne-a mai trimis si poza cu epoletii de colonel, precum si cordonul maresalului, alaturi de revolverul cu insemnele regale batute in aur. Piesele sunt trecute in OPCN, iar revolverul are permis de arma de panoplie.

 
Si iata cum cateva obiecte si fapte petrecute intr-un trecut atat de tumultuos vin sa ne reaminteasca despre un mod de asumare a istoriei, a unui moment dramatic din timpul Primului Razboi Mondial, la care au rezonat la fel doi militari, desi fiecare dintre ei s-a aflat la polul opus al ierarhiei: unul in frunte, generalul Averescu, si altul la talpa oastei, soldatul Gavril Tanasa. Daca despre primul istoria continua sa vorbeasca, despre cel de-al doilea nu s-a stiut nimic pana acum, asa cum nu se cunosc multe alte fapte de vitejie savarsite de miile de soldati anonimi cazuti in razboaiele acestui neam.  

Patru “secvente ale istoriei secolului XX”, neiertate de comunisti

Figura si faptele maresalului Averescu continua si astazi sa fie studiate de specialisti. “Opera sa militara cuprinde cu deosebire latura operationala a gandirii militare, arta militara si partile sale constitutive. Tactica este ramura pe care o abordeaza cu cel mai larg interes”, spune mr. dr. Ioan Parean. Fara sa ne propunem a vorbi pe larg despre activitatea acestui deosebit militar al armatei romane, nu putem sa nu abordam si celelalte aspecte care i-au adus critici, mai ales in perioada comunista, cand personalitatea lui Averescu a fost pusa intr-un con de umbra, doar momentul Marasesti 1917 fiind tratat cu o oarecare deschidere. Vom recurge la aceasta scurta trecere in revista a cauzelor pentru care figura maresalului Averescu nu “a cadrat” cu criteriile de apreciere comuniste, facad apel tot la studiul domnului mr. Ioan Parean, intitulat “Maresalul Alexandru Averescu - conducator militar de exceptie”. Asadar, adversitatea istoriografei comuniste impotriva acestui mare militar se datora implicarii lui “in patru secvente ale istoriei romanesti din secolul XX”. Primul fapt incriminat, care a fost pus in sarcina maresalului Averescu, a fost reprimarea brutala a rascoalei taranesti din anul 1907, an in care acesta era ministru de razboi in guvernul Dimitrie A. Sturza (12 martie 1907- 27 decembrie 1908). Al doilea moment care nu putuse fi iertat maresalului a fost interventia in forta si arestarea delegatilor  participanti la lucrarile Congresului General al Partidului Socialist din Romania (Congresul I al PCR) care votasera transformarea partidului in Partidul Comunist din Romania si afilierea lui, fara rezerve, la Internationala a III-a Comunista. La acea data, Averescu era presedinte al Consiliului de Ministri (prim-ministru) in guvernul ce-i purta numele (13 martie 1920-17 decembrie 1921). O alta vina atribuita generalului Averescu, pe atunci au fost intalnirile avute in anii 1924 si 1926 cu liderul fascist al Italiei, Benito Mussolini, si semnarea impreuna cu acesta a “Pactului de amicitie dintre Italia si Romania”, care avea si unele prevederi ce vizau atitudinea comuna fata de guvernul sovietic. In fine, Averescu a fost considerat de catre istoriografia comunista, deoarece a fost liderul Partidului Poporului (pana in 1920 Liga Poporului), un adversar de temut pe scena politica a Romaniei interbelice pentru partidele de orientare comunista.

De la sergentul cu picioarele degerate la bastonul de maresal

Alexandru Averescu s-a nascut la 9 martie 1859 in orasul Bolgrad, judetul Ismail, in sudul Basarabiei, intr-o familie de romani. Tatal sau a fost slugerul Constantin Averescu, iar mama, Casuca Averescu, a fost o femeie deosebit de religioasa, care l-a influentat pe micul Alexandru in acest sens. Nu vom insista asupra studiilor sale profesionale, dar nu vom putea trece cu vederea dragostea pe care a purtat-o armatei, alaturi de care a participat la  razboiul ruso-romano-turc din 1877-1878, cand, datorita modului in care si-a executat misiunile, a fost avansat la gradul de sergent si decorat cu  “Trecerea Dunarii”, “Aparatorii Independentei” si “Medalia comemorativa de campanie”, o distinctie ruseasca. Dar exact in momentul in care se gandea foarte serios la o cariera militara, a primit o mare lovitura: trecerea in rezerva, din cauza conditiei sale fizice necorespunzatoare si a degeraturilor suferite in iarna petrecuta in campia Ohranei bulgare. La insistente repetate, doi ani mai tarziu, va fi reprimit in armata, la Scoala Divizionara de la Manastirea Dealu. Tanarul sublocotenent este trimis la studii militare in Italia, unde se casatoreste cu Clotilda, fosta primadona a Operei din Milano.
De acum, stralucita sa cariera militara inseamna ridicari in grad, reprezentari in Rusia ale regelui Carol I, functii si demnitati, participari la evenimente si campanii militare stralucite, colaborari cu armata franceza in timpul Primului Razboi Mondial, luptele de la Marasesti etc. La 26 ianuarie 1918, din insarcinarea regelui Ferdinand formeaza un nou guvern, intr-o situatie deosebit de grea pentru tara, iar in continuare se va implica din ce in ce mai mult in politica. Ca dovada a recunoasterii meritelor sale in cele trei razboaie la care a luat parte, Alexandru Averescu a primit peste 120 de decoratii romane si straine, iar la 14 iunie 1930 a fost ridicat la gradul de maresal al Romaniei. Dupa o viata extrem de zbuciumata, pusa in slujba neamului romanesc, maresalul Averescu s-a stins din viata la Bucuresti, la 2 octombrie 1938, la varsta de 79 de ani si jumatate, fiind inmormantat in cripta aflata pe locul unde a spart frontul german la Marasesti, in mausoleul din aceasta localitate. Aici isi doarme somul de veci impreuna cu eroii romani cazuti in bataliile de pe aceste meleaguri in vara anului 1917, cand s-a petrecut si episodul cu soldatul Gavril Tanasa, prezentat de noi mai sus.

Dumitru Manolache

Din Gardianul:

http://www.gardianul.ro/Fata-nevazuta-a-razboiului.-Ceasul-si-chipiul-maresalului-Averescu-se-afla-la-Farcasa-s134290.html

Pe parcursul ultimelor zile, conducătorii tuturor instituţiilor de stat din R.Moldova au fost somaţi de autorităţi ministeriale şi guvernamentale să participe în dimineaţa zilei de 1 mai la mitingul organizat în scuarul Operei Naţionale din Chişinău.

Conducătorii intstituţiilor de învăţământ, medicale, ştiinţifice au fost somaţi să iasă mâine, 1 mai, «împreună cu activul» instituţiilor la mitingul organizat de autorităţile comuniste.

Oamenii au fost informaţi că miniştrii de resort vor verifica personal prezenţa şefilor de subdiviziuni administrative şi numărul persoanelor aduse de aceştia. Cei care nu vor fi prezenţi, au fost preveniţi că «vor răspunde pentru absenţă».
De pe Ziarul de Garda

Ramasitele lui Leonida Bodiu, Ioan Burdet si Toader Dumitru au fost descoperite luni in judetul Bistrita de o echipa a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania. Luptatorii anticomunisti au fost executati de Securitate in vara lui 1949, fara condamnare. Cei trei erau membri in gruparea cunoscuta sub denumirea Garda Alba. Institutul a incercat sa ceara ajutorul unui procuror si al unui legist, insa nu a primit niciun raspuns. Ceea ce ar trebui sa insemne un act de reparatie morala si de dreptate s-a transformat intr-un joc penibil, la nivelul politiei si procuraturii.

Reprezentanti IICCR au deshumat in locul numit Dealul Crucii, din satul bistritean Nepos, comuna Feldru, scheletele celor trei fosti luptatori anticomunisti executati fara judecata de Securitate. Un ofiter si un subofiter din plutonul de executie format atunci inca se mai afla in viata. Marius Oprea, presedintele IICCR, ne-a declarat ca asemenea actiuni - identificarea locurilor unde au fost inhumate victime ale regimului comunist - se numara printre atributiunile institutului.

Toti isi declina competenta

IICCR a semnalat IPJ Bistrita-Nasaud, inca din 21 aprilie, intentia de a face cercetari in zona amintita, dar luni s-a aflat ca medicul legist si procurorul criminalist care ar fi trebuit sa fie prezenti la fata locului nu mai vin. Mai mult, seful IJP, comisarul Ioan Sidor Bodescu, a recunoscut existenta adresei IICCR, care insa ar fi ajuns la sediul unei firme. “Ce vor sa faca cu cadavrele, fara procuror si legist? Doar nu vor sa le puna in plasa si sa plece cu ele”, a comentat Bodescu situatia, cu ironie, desi reprezentantii institutului au mentionat ca tocmai acest lucru l-au solicitat, respectiv prezenta unor specialisti. La fel de surprinzator, reprezentantii Parchetului Militar Cluj au afirmat ca institutia nu are competenta in cazul luptatorilor anticomunisti executati de Securitate. Aceasta, desi - potrivit IICCR - cele doua institutii au colaborat bine, cu alte prilejuri. “Nu am mai intalnit, pana acum, atat de mult dezinteres. Politia trebuia sa vina si sa constate ca aici au murit trei oameni. Avem chiar si dovada faptului ca au fost impuscati.”, a declarat ieri Gheorghe Petrov, expert in cadrul Serviciului de Investigatii Speciale al IICCR.

La randul sau, Cosmin Budeanca, seful Serviciului Muzee-Memorie, din cadrul institutului, a precizat pentru ZIUA ca ieri, in jurul pranzului, a ajuns pe Dealul Crucii si o echipa de la IPJ Bistrita-Nasaud - din care face parte si procurorul Dragos Nicolescu, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud - dar fara medic legist. De aceea, s-a convenit ca expertizarea sa se realizeze la Bistrita, dupa care ramasitele celor trei partizani vor fi inhumate la Cimitirul Eroilor, intr-un singur sicriu, urmand ca in memoria lor sa se ridice si un monument. De asemenea, primaria comunei Feldru a anuntat ca ii va declara, pe luptatorii anticomunisti ucisi, cetateni de onoare post-mortem. “Am gasit in zona gropii c­omune trei gloante si efecte personale, intre care un bumb de la tunica militara cu care, potrivit unor mar­tori, era imbracat Leonida Bodiu, conducatorul grupului “Garda Alba”. Barbatul de deasupra credem ca era Toader Dumitru. Ne bazam pe alta marturie, conform careia o ruda a acestuia a taiat o fasie din camasa partizanului, atunci, in 1949, si a dus-o in sat”, a mai spus Cosmin Budeanca. In ce priveste soarta fostilor securisti care au participat la executie si se mai afla in viata - slt. Liviu Pangratiu si plt. major Traian Seserman - faptele lor penale s-au prescris. “Cel mult civil, mai pot fi actionati in instanta”, a declarat comisarul Sidor Badescu.

Nu am mai intalnit, pana acum, atat de mult dezin­teres. Politia trebuia sa vina si sa constate ca aici au murit trei oameni Gheorghe Petrov, IICCR

Din ZIUA:

http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-04-29&id=252511

Supremaţia Bucureştiului este disputată de trei grupări: Gemenii, Duduienii şi Pietroi. Marile clanuri ale Capitalei şi-au câştigat teritoriile prin lupte sângeroase cu rivalii. După preluarea controlului, şi-au impus grupările şi găştile subordonate în cartiere.

Dacă în cazul Gemenilor şi al Duduienilor, clanurile sunt organizate după tipar ţigănesc, din familiile căpeteniilor la care au aderat şi neamurile acestora, clanul Pietroi este structurat din mai multe filiere, conduse la vârf de o singură persoană: Vasile Fierbântu, zis Sile Pietroi. Gemenii şi Duduienii sunt în război de mai mulţi ani, rivalitatea pornind de la încălcarea reciprocă a teritoriilor controlate.

Clanul Gemenilor: furturi auto şi tâlhării

Gemenii s-au lansat în forţă, cu acţiuni violente, care „te impun pe piaţă“. Cazul Portbagajul – când o persoană a fost sechestrată şi torturată într-o vilă de lângă Ploieşti – este acţiunea emblematică a clanului care are ca teritoriu zona Chitila- Dămăroaia.

Gemenii au mai fost în atenţia opiniei publice când casele lor au fost ciuruite cu Kalaşnikovul de un comando de cetăţeni moldoveni. Atacatorii fuseseră înşelaţi de Gemeni după niscaiva „afaceri“, iar răzbunarea s-a făcut cu muniţie de război.

Nu au existat victime, doar imobilele ţiganilor interlopi au fost avariate. Acest lucru arată că atacul a fost, de fapt, o avertizare. Cert este că după focurile de armă, lucrurile s-au liniştit.

Acum, Gemenii nu mai au decât un singur „vârf“ – Sandu Geamănu. Unul dintre fraţi este urmărit prin Interpol, iar celălalt este la închisoare.

Clanul Duduienilor: droguri si prostituţie

Duduienii – clanul rival Gemenilor – are ca zonă de influenţă Pantelimonul. S-au axat pe prostituţie şi vânzare de droguri – ceea ce i-a trecut în categoria filierelor periculoase aflate în atenţia celor de la Crimă Organizată. Aşa „a căzut“ şi unul din liderii grupării, arestat pentru trafic cu stupefiante.

Duduienii s-au axat în afaceri – printre altele – pe o activitate riscantă: au fost primii rakeţi autohtoni. Cu o „flotă“ de BMW-uri, oamenii din clanul Duduianu atacau din mers camioanele încărcate cu marfă, în zona Şindriliţa-Afumaţi. Duduienii s-au remarcat în lumea interlopă tot prin violenţă – atacuri cu săbii, topoare şi pistoale.

Clanul Pietroi: sechestrări şi violenţă

Gruparea lui Vasile Fierbântu, zis Sile Pietroi, este una nou- apărută şi s-a remarcat – conform tiparului – prin acţiuni deosebit de violente. Lipsirea de libertate, şantajul şi bătăile sunt „afacerile“ preferate de clanul Pietroi. Gruparea domină zona Glina – Căţelu şi a intrat, mai nou, şi pe teritoriul Duduienilor. Intrarea s-a făcut fără incidente, semn că grupările care mai acţionează în Pantelimon ori au fost supuse lui Pietroi, ori au preferat parteneriatul cu clanul nou-apărut.

Sportivii şi Luptătorii

În sectorul 6 şi în sectorul 4 al Bucureştiului dominau două  grupări fără o ierarhie clară, formate din filiere care au aderat, în timp, la „nucleu“. Gruparea fraţilor Preda a fost implicată în scandalul de la Plaza Romania – eveniment lăsat cu destituiri în Poliţia Capitalei.

Este cunoscut faptul că grupul fraţilor Preda nu era unul de tip ţigănesc şi nici nu avea rromi în componenţă. Adrian şi Eugen Preda sunt sportivi de performanţă, la fel ca şi oamenii lor – boxeri şi luptători. Până la scandalul din mall, banda lui Preda era în război cu un alt clan pentru  teritoriu. Impunerea de taxe de protecţie este afacerea preferată a grupării Preda.

În sectorul patru lucra clanul Sportivilor – 44 de persoane care formau o „brigadă“ care acţiona – potrivit procurorilor care au lucrat la dezmembrarea acesteia – „în scopul comiterii de infracţiuni grave specifice criminalităţii organizate: şantaje, taxe de protectie, tentative de omor, tâlhării, vătămări corporale „la comandă“, recuperarea de datorii reale sau pretinse, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, violare de domiciliu“. Nucleul „Sportivilor“ era un grup din galeria echipei Steaua Bucureşti, la care au aderat găşti de cartier compuse din  foşti boxeri, luptători sau rugbişti.

Dialecte chinezeşti, coduri interlope

Dezmembrarea unui clan presupune o muncă operativă care se poate întinde şi pe mai multe luni. O investigaţie pe un clan presupune mai multe etape, care pot fi blocate atât de interlopi, cât şi de actuala legislaţie.

În ultima perioadă mafioţii au găsit procedee prin care pot scăpa de filaje şi pot ieşi de sub ascultarea telefonică. Un procedeu este acela ca liderii care plănuiesc o lovitură să se întâlnească singuri în câmp.

Aşa nu se foloseşte telefonul, iar filajul cade fiindcă este expus. Interlopii pot folosi acum telefoanele în siguranţă. Ei au angajaţi chinezi care folosesc un dialect pentru care poliţia nu are traducător. Mesajele sunt astfel comunicate de la chinez la chinez, fără ca autorităţile să priceapă ceva. Discuţiile în ţigăneşte interceptate sunt traduse, şi ele, cu greu. Legislaţia este folosită de interlopi.

Liderii sunt adevăraţi avocaţi şi cunosc articolele penale pe de rost. Când sunt capturaţi, interlopii se prevalează de dreptul de a nu declara nimic, iar poliţiştii nu pot face nimic. În ultimii ani au fost dezmembrate câteva sute de grupuri infracţionale ocazionale (GIO). Numai că, din 2.151 de membri de clanuri capturaţi, doar 710 au fost arestaţi preventiv. Iar dintre aceştia, după cele 29 de zile de arest prevendtiv, 90 la sută au fost puşi în libertate.

Grupările ţigăneşti se întăresc

Războaiele dintre clanurile ţigăneşti de la marginea Capitalei sunt stinse doar prin intervenţia în forţă a jandarmilor

Din grupările ţigăneşti care perie Bucureştiul sunt monitorizate trei mari “familii”: Sadovenii, Caranii şi Gruia.

Gruparea Sadovenilor a fost vizată de una dintre cele mai mari operaţiuni poliţieneşti din România, operaţiunea Luna. Vestiţi prin faptul că domneau peste Pipera – Tunari şi şoseaua de centură (cu excepţia cartierului unde locuiau fraţii Becali, fiindcă machedonii le-au opus constant rezistenţă), oamenii din clanul Sadoveanu se ocupau, în principal, cu proxenetismul. Toate prostituatele înşirate pe şoseaua de centură erau “proprietatea” Sadovenilor.

Gruparea Caranilor – condusă de “Mitu al lui Caran”. Este o grupare ţigănească axată pe traficul cu droguri, cu zonă de operare în sectorul 3 al Capitalei. Au apărut de câteva ori în reglări de conturi armate şi au fost înregistraţi ca fiind o grupare de spoitori şi argintari violenţi. Caranii s-au desprins din gruparea Duduienilor şi şi-au lărgit zona de acţiune.

Au “semnat” nenumărate acţiuni interlope: atacul armat din Ferentari, din vara anului 2006, sechestrarea şi jefuirea unor sportivi în localitatea Buftea, asaltul dat la locuinţa unui om de afaceri din Cernica, încercarea de înşelare a antrenorului de fotbal Anghel Iordănescu şi zeci de spargeri de locuinţe şi depozite.

Gruparea Gruia este nou- intrată pe harta interlopă a Capitalei. Este formată din ţiganii care au palatele de la ieşirea din Bucureşti înspre Giurgiu. Gruparea este compusă dintre neamuri diferite - spoitori, ursari şi de mătase – unele dintre cele mai agresive din etnie. Despre cei din grupare s-a auzit că sunt folosiţi pentru “execuţii” şi recuperări. În urmă cu un an, un arab a apelat la clanul Gruia pentru a-l executa pe un lider interlop. Fiindcă liderul era “bazat”, oamenii lui Gruia au întors armele. 

 Din Adevarul:

http://www.adevarul.ro/articole/capitala-marilor-clanuri-interlope.html

Partidele politice necomuniste, organizatii neguvernamentale si presa de opozitie din Republica Moldova au intrat dupa alegeri in atentia Fiscului, care le solicita informatii despre sursele de finantare.

Cei vizati de solicitarile Fiscului spun ca este vorba despre inca o modalitate de exercitare a presiunilor din partea Partidului Comunistilor.

Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) si Alianta Moldova Noastra (AMN) au declarat, potrivit portalului de stiri Unimedia, ca au primit citatii prin care au fost anuntati ca Inspectoratul Fiscal va face controale financiare tematice la sediile partidelor.

PLDM a convocat o conferinta de presa unde a anuntat ca astfel de actiuni reprezinta “un dezmat si o implicare a acestor institutii in procesul politic”.

“Probabil ii deranjeaza foarte mult declaratiile si actiunile noastre din ultimele zile. Astfel de controale se efectueaza, de regula, odata la trei ani, insa la PLDM a fost efectuata o astfel de verificare acum un an”, a spus liderul PLDM, Vlad Filat.

Liderul AMN, Serafim Urechean, a declarat ca aceste controale au o conotatie politica. “Comunistii vor sa ajunga la numele persoanelor care au investit in campania electorala, ca mai apoi sa li se suceasca mainele si sa ne trezim cu eventuale dosare”, spune Urechean.

Si Partidul Liberal a confirmat pentru Unimedia ca formatiunea, este verificata la randul ei de catre colaboratorii Inspectoratului Fiscal.

Vladimir Filat a declarat intr-o conferinta de presa ca va adresa o interpelare la Ministerul Finantelor, in care va cere sa i se raspunda la ce formatiuni politice au mai fost efectuate pana acum si cate controale au fost la PCRM din 2001 pana in prezent.

Vineri, 24 aprilie, cinci organizatii neguvernamentale, membre ale Coalitiei pentru Alegeri Libere 2009, au primit citatii de la organele fiscale, cerandu-li-se informatii despre finantarile pe care le primesc. Printre acestea se numara Asociatia pentru Democratie Participativa ADEPT, Institutul IDIS Vitorul, Institutul de Politici Publice si Asociatia Presei Electronice APEL.

Acestora li se cere, intre altele, sa declare daca au primit finantari de la partidele politice in timpul campaniei electorale. Reprezentantii acestor ONG-uri au calificat banuielile Fiscului ca fiind aberante si o incercare de intimidare a societatii civile, dupa ce acelorasi proceduri au fost supusi mai multi tineri care au participat la protestele din 7 aprilie din fata Parlamentului si Presedintei.

Rapoartele Coalitiei pentru Alegeri Libere 2009 cu privire la campania electorala si la desfasurarea alegerilor au fost extrem de critice la adresa puterii comuniste si au semnalat incalcari grave ale procesului electoral.

Pasi mici, dar siguri pentru sugrumarea presei independente

Marti, Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) a anuntat ca in cursul diminetii a fost vizitat de un reprezentant al Inspectoratului fiscal, care a cerut sa i se puna la dispozitie, pentru verificare, un sir de documente si informatii ce tin de sursele de finantare a organizatiei. Potrivit agentiei Monitor Media, vineri, CIJ primise o citatie in care directorul institutiei era invitat la sediul Inspectoratului Fiscal pentru a prezenta documente cu privire la activitatea organizatiei din ultimii noua ani.

Tot vineri, trei ziare de opozitie - Timpul, Ziarul de Garda si Jurnal de Chisinau - au primit, la fel, solicitari din partea Ministerului de Interne prin care li se cere sa probeze afirmatii publicate potrivit carora organe de forta ar fi maltratat participanti la protestele de dupa alegeri.

Intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera, redactorul-sef al publicatiei Timpul, Sorina Stefarta, declara ca masurile sunt pasi mici, dar siguri pentru sugrumarea presei independente in Republica Moldova. Sorina Stefarta afirma ca a anticipat represiunile la care va fi supusa presa neafiliata partidului de guvernamant imediat dupa evenimentele din 7 aprilie, iar demersul prin care Ministerul de Interne a cerut mai multor ziare de opozitie sa desconspire sursele din care au aflat despre tinerii batuti de politie demonstreaza ca a avut dreptate.

“Dupa cum se vede, aceste represiuni au inceput intre doua sarbatori de Pasti si nu pot fi interpretate decat ca o tentativa de intimidare. Politia este ingrijorata de faptul ca articolele noastre afecteaza grav reputatia angajatilor organelor afacerilor interne si nu e deloc ingrijorata de faptul ca insasi activitatea lor le afecteaza grav reputatia profesionala si imaginea politiei in general”, a subliniat Sorina Stefarta.

Ea e convinsa ca autoritatile vor actiona impotriva presei incomode incet, dar sigur. “Eu cred ca se va merge pe cai legale. Nu va veni politia si la noi sa ne bata cu batele in redactie. Deja au pierdut timpul util pentru asta. Dar vor merge pe asemenea cai in care ne vor hartui si vor incerca sa ne intimideze”, a adaugat redactorul-sef de la Timpul.

Asociatia Pro Democratia din Romania, impreuna cu alte organizatii internationale, a cerut institutiilor europene sa intervina pentru a stopa politica sistematica de intimidare a societatii civile din Republica Moldova aplicata de autoritatile de la Chisinau, a declarat marti la Realitatea FM Ana Maria Mosneagu, directorul executiv al Asociatiei Pro Democratia.

Ea a avertizat ca exista riscul ca in viitor aceste organizatii sa nu mai aiba curajul sa spuna in continuare ce se intampla rau in Republica Moldova.

“Exista o comisie ad-hoc a Parlamentului European care se afla acum in Republica Moldova si care a solicitat sa se vada cu membrii acestei Coalitii si speram ca PE sa ia, totusi, o decizie, sa nu lase lucrurile chiar asa si sa le dea macar un pic de speranta cetatenilor din Republica Moldova ca aceste abuzuri impotriva lor nu vor continua si pe viitor”, a mai spus directorul executiv al Asocietiei ProDemocratia.

De pe NewsIn