Nationalist

Ziua Sfîntului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai crede şi acum că în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gîtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţa că “îşi vede lupul coada”. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua cînd porneşte şi lupăria.

În noaptea de 30 noiembrie lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte prada, pentru iarna care începe, fiecărui lup. Ca să-şi apere gospodăria de lupi, se obişnuieşte şi astăzi la ţară să se ungă ţăruşii de la poartă, ferestrele şi pragul uşilor cu usturoi. În unele părţi se ung cu usturoi chiar şi fîntînile. Alţi gospodari fac o cruce de ceară şi o lipesc la vite, însă numai la cele de parte bărbătească: boi, berbeci, armăsari, ţapi, şi anume pe cornul din dreapta.
Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rînesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgîrieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpînii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, cînd soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărîte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile.
Noaptea strigoilor
În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sînt strigoii? Sînt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de “dincolo” după înmormîntare, sau refuză să se mai întoarcă “acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.
Strigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţa rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. Ei călătoresc pe Pămînt şi pe ape, strigînd şi miorlăind, călare pe meliţă, pe coadă de mătură, pe butoi sau în butoi.
Prin unele părţi, se crede că aceşti strigoi iau coasele şi limbile de meliţă pe care le găsesc pe afară, prin curţile oamenilor şi se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă ca asemenea obiecte să nu fie lăsate afară. Se mai spune că ei dansează pe la răspîntiile drumurilor, pînă la cîntatul cocoşilor. Ei se bat cu strigoii vii, adică cu strigoii-oameni. A doua zi, aceştia se cunosc după zgîrieturile ce le au pe faţă.
Babele sau oamenii-strigoi, înainte de a ieşi din casă pe horn, se ung pe tălpi cu untură. Adeseori ei trag şi clopotele pe la biserică. Cînd nu au cu cine să se războiască, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat măsuri de apărare: au mîncat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate şi la încheieturile trupului. Au uns ferestrele, uşile, hornurile, scările, clanţele uşilor, boii şi vacile la coarne, cleştele, lada şi toporul. Pe alocuri, usturoiul este tăvălit mai întîi prin funingine. Unii astupă şi hornul sobei. Dacă strigoii nu găsesc nici un loc pe unde să intre în casă, atunci caută să-i cheme afară pe cei dinăuntru. Strigoiul vine şi strigă la fereastră: “Ai mîncat usturoi?”. Dacă omul răspunde, îl muţeşte; iar dacă tace, se duce în treaba sa şi încearcă pe la cei care n-au mîncat usturoi.
Noaptea vrăjilor şi a farmecelor
Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă cescute cu apă pline, şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apa din strachină. Dacă va mai rămîne pe fundul strachinii apa, fie şi cîteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămîne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viziteze ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grîu şi dacă visează că-i ia cineva grîul, se va mărita.
Unele fete îşi pregătesc turta, pentru ea aducînd apă cu gura. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turta (făină şi sare) sînt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele îşi mănîncă turtiţele preparate, convinse fiind că ursiţii vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea.
Fetele mai fac un colac din pîine dospită, punînd în mijlocul lui cîte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămînă. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaşte că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează şi spune că va fi lipsită de noroc. Unele fete merg în această noapte la fîntînă, aprind acolo o lumînare de la Paşti şi o afundă cu ajutorul găleţii. Cînd faţa apei este luminată bine, fata zice:
“Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul în faţa apei,
Ca în vis să-l visez,
C-aievea să-l văz!”
Atunci, apa din fîntînă se tulbură şi fata îşi vede, se spune, chipul ursitului. Unele îşi fac de ursită cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cuţite şi o coasă, toate înfierbîntate în foc. După ce s-au înroşit, se scot afară, se sting în apă şi apoi se descîntă.
În seara Sfîntului Andrei, toţi ai casei, mai ales fetele mari şi băieţii, seamănă grîu în cîte o strachină sau glastră cu pămînt. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos şi mai norocos, căruia i-o răsări grîul mai bine şi o creşte mai frumos.
Usturoi miraculos
Tot în seara de 29 noiembrie, se adună la o casă mai mulţi flăcăi şi fete. Pe o masă, ei pun mai multe căciuli de usturoi, împrejmuite cu tămîie, smirnă şi cîteva lumînări de la Paşti aprinse. Pun apoi pe masă diferite feluri de mîncare, mînîncă, vorbesc şi rîd în toată voia bună, pînă cînd apar zorii zilei. Fetele îsş împart între ele usturoiul, pe care îl duc a doua zi la biserică, pentru a-l sfinţi preotul.
Acest usturoi se pune pe policioară la icoane, fiind bun de făcut de dragoste. În alte zone din ţara noastră, păzitul usturoiului se face în felul următor: într-o casă de gospodar se strîng 10-12 fete, avînd fiecare fată cîte o pîine, trei căpăţîni de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o aţă roşie şi o sticlă de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masă, într-un colţ al casei, şi se acoperă cu o broboadă roşie. Lîngă lucruri, pe masă, stă un sfeşnic c-o lumînare aprinsă, care arde de cu seară şi pînă în ziuă. Lîngă masă, una în dreapta şi una în stînga, stau de strajă două babe, care bagă bine de seamă ca să nu se fure din lucruri, ori să nu pună cineva mîna pe ele. Ele stau acolo neclintite pînă dimineaţa. La această petrecere, vin şi băieţi cu lăutari. Se cîntă şi se petrece pînă în zori.
Cînd s-a făcut ziuă, hora este jucată afară. Un flăcău joacă în mijlocul horei toate lucrurile fetelor, păzite de bătrîne. După joc, fetele îşi iau lucrurile şi le împart flăcăilor. Pîinea se mănîncă, rachiul se bea, usturoiul se păstrează de leac. Cînd vitele-s bolnave, li se dă mujdei în borş ori vin şi le trece. Dacă se fură din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul păzit este semănat primăvara. Dacă pleci la drum lung, să iei puţin usturoi cu tine.
De la păzitul acestui usturoi s-a născut zicala: “Parcă a păzit usturoiul”, care se dă celui ce se cunoaşte că a petrecut o noapte fără somn.
Tot în această noapte se fac observaţii meteorologice: dacă luna va fi plină şi cerul senin, se zice că iarna va fi cu moină. Dacă luna va fi plină şi dacă cerul va fi întunecat, dacă va ninge sau va ploua, peste iarnă vor fi zăpezi mari şi grele.De la această zi şi pînă la Crăciun, gospodinele nu mai ţes în război şi nu torc, de frică să nu se supere Maica Domnului pe ele. Sfîntul Andrei este socotit început de iarna, numindu-se din această cauză “Andrei-de-iarnă”.

Din Tricolorul

Elvetienii au creat duminica o “uriasa surpriza” pronuntandu-se prin referendum, cu o majoritate neta de 57,5% din voturi, in favoarea interzicerii minaretelor in tara, o initiativa ce apartine dreptei populiste, care vede in aceste constructii “un simbol politico-religios”.

“Construirea de minarete este de-acum interzisa in Elvetia”, a anuntat Guvernul de la Berna intr-un comunicat. “Cele patru minarete deja construite nu sunt vizate de aceasta decizie”, au precizat autoritatile.

Din cele 26 de cantoane ale Confederatiei Helvetice, numai patru (orasul Basel si cantoanele francofone Geneva, Vaud si Neuchatel) au respins propunerea sustinuta de partidul UDC al dreptei populiste si de micul partid crestin de dreapta UDF.

Acest vot va antrena modificarea Constitutiei elvetiene, al carei preambul proclama, “in numele lui Dumnezeu cel Atotputernic”, spiritul “de solidaritate si deschidere catre lume” al poporului si al cantoanelor elvetiene.

Interzicerea construirii de minarete trebuie sa fie integrata in articolul 72 al Constitutiei referitor la relatiile dintre stat si religii ca “masura potrivita de a mentine pacea intre membrii diverselor comunitati religioase”.

Comentatorii au calificat la unison acest rezultat drept o “imensa surpriza”, intrucat contrazice sondajele ce prognozau in timpul campaniei o respingere a propunerii dreptei populiste intr-o proportie de 53% din intentiile de vot.

In pofida unui front comun al Guvernului, al celorlalte partide, medii de afaceri si reprezentanti ai tuturor comunitatilor religioase prezente in Elvetia, UDC a reusit sa convinga, afirmand ca nu este vorba de a-i priva pe musulmani de lacasuri de cult, ci de a refuza minaretele ca “simbol aparent al unei revendicari politico-religioase a puterii, ce vine in contradictie cu drepturile fundamentale”.

De pe Ziare.com

Voi începe acest articol relatându-vă câteva detalii despre ziua de 27 noiembrie, de altfel o zi cu multe semnificaţii şi o zi în care au avut loc mai multe evenimente pe parcursul întregii istorii. Deviind niţel de la titlul articolului, aş dori să menţionez că pe 27 noiembrie, 1818, s-a născut Aron Pumnul, lingvist şi istoric literar român, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 în Transilvania, profesor al lui Mihai Eminescu. Tot pe 27 noiembrie, doar că în 1885, s-a născut marele prozator şi dramaturg român, academicianul Liviu Rebreanu, o persoană remarcantă în istoria poporului nostru românesc.
Acum trecând tema propriu zisă, aş dori încă odată să vă readuc aminte că Sfatul Ţării a fost Parlamentul guberniei Basarabia, iar după proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti, a fost organul legislativ al noii republici, care avea să proclame Unirea cu Regatul României în 1918.
De ce am comemorat 27 noiembrie?

Prima şedinţă a Sfatului Ţării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 şi a fost ales ca preşedinte Ion Inculeţ. În decursul existenţei sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Ţării şi s-a desfăşurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918, iar cea de-a doua sesiune, a fost convocată prin Înalt Decret Regal, ţinându-şi lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După ce la data de 2 martie 1918, Ion Inculeţ şi-a dat demisia din conducerea Sfatului Ţării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca preşedinte al Sfatului Ţării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) şi apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Ţării s-a autodizolvat.

Respectiv, astăzi, tinerii naţionalişti români din Mişcarea Naţional Creştină din Basarabia au efectuat o vizită la Cimitirul Armenesc din Chişinău, pentru ai comemora şi ai cinsti pe acei membri ai Sfatului Ţării care şi-au găsit aici locul de veci. Mulţumim tinerilor liceeni cât şi generaţiei mai în vârstă pentru prezenţă, atitudine şi naţionalismul de care au dat dovadă. La fel de îmbucurător este faptul că Mişcarea Naţional Creştină din Basarabia îşi consolidează statutul şi poziţiile, de altfel ultima perioadă facându-se auzită şi văzută la diverse evenimente ce ţin de istoria neamului românesc, care de 8 ani încoace ne-au fost interzise, dar nu şi luate! Ne-a fost greu, mult timp s-a încercat insistent furtul identităţii noastre, al limbii, al culturii şi al altor valori româneşti, dar noi, naţionaliştii din Basarabia, mereu am luptat, am rezistat şi acum ne-am şi unit cu toţii devenind astfel o putere colosală şi un adevărat focar de românism chiar în inima Basarabiei. În continuare vă prezint câteva poze (faceti click pe poze pentru a le apropia) de la evenimentul propriu zis:

Basarabia Pământ Românesc !

De pe Basarabia91

Cei doi medici israelieni, acuzati la Bucuresti pentru trafic cu ovule, s-au intors in Israel, dupa ce li s-a spus ca interdictia de a parasi Romania, care expira joi, nu va fi prelungita, relateaza cotidianul Haaretz, citat de Newsin.

Celor doi medici - Nathan Levitt si Genya Ziskind - li s-a spus ca ancheta care ii vizeaza s-a incheiat si ca nu vor fi pusi sub acuzare. Ei vor trebuie, insa, sa se intoarca in Romania, daca va fi nevoie.

O sursa apropiata familiilor a declarat miercuri ca cei doi medici urmau sa fie intampinati la sosirea de rude, colegi si pacienti.

Cei doi medici au fost retinuti, in iulie, pentru 24 de ore, de catre procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Bucuresti pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, organizarea traficului de celule de origine umana in scopul obtinerii unui folos material si exercitarea fara drept a unei profesii. Ei au fost lasati liberi de instanta, dar nu au voie sa iasa din tara.

Tribunalul Bucuresti a emis, pe 20 iulie, mandate de arestare pentru 29 de zile pentru cele trei persoane acuzate ca ar fi “capii” retelei de trafic international de ovule in care este implicata clinica Sabyc, respectiv pentru Harry Mironescu, Cecilia Borza si Yair Miron. Acestia sunt acuzati de constituirea unui grup infractional organizat si de organizarea traficului de celule de origine umana in scopul obtinerii unui folos material.

Ziskind si Levitt le-au declarat anchetatorilor ca nu au fost implicati in conducerea clinicii de fertilizare Sabyc si ca au lucrat numai pentru a trata femei israeliene care nu puteau primi ingrijiri in tara lor.

Din Romania Libera

E timpul ca proiectul Uniti sub tricolor sa fie lansat.
Astfel, pe 30 Noiembrie in Bucuresti si pe 1 Decembrie in Chisinau vor fi organizate concerte de lansare a CD-ului. daca nu ati comandat CDul pana acum, o puteti face pe www.unitisubtricolor.ro.

Bucuresti, luni, 30 Noiembrie, de la ora 21.00, in clubul B52, vor canta majoritatea artistilor de pe compilatie. Intrarea costa 10 lei, in pretul biletului fiind inclus si CDul. Cei care sunt interesati sunt rugati sa nu intarzie, clubul are o capacitate maxima de 400 de oameni. Prioritate au cei care au comandat deja albumul.
Imediat dupa concert vom pleca cu un autocar la Chisinau pentru ziua de 1 Decembrie, artisiti si public, pretul transportului dus-intors fiind de 75 de lei.

Chisinau, 1 Decembrie, in cadrul manifestarilor ce au loc pentru sarbatorirea acestei zile istorice pentru neamul romanesc. La ora 19.00, in scuarul Teatrului de Opera si Balet, vor canta 1Q Sapro, Morometzii, Vama de Est, Bullet si hiphoperii locali RO si Kepha. CDul poate fi achizitionat pe loc la pretul de 35 de lei moldovenesti.
Invitam toti fratii basarabeni la ora 09.00 la statuia lui Stefan cel Mare pentru a pune o floare, noi venim din Romania circa 130 de persoane. La ora 12.00 va fi organizata o hora a Unirii in Piata Unirii Principatelor (mai sus de cinema Flacara), iar la ora 15.00 va porni marsul FRATII IN VECI VOR FI FRATI, de la Facultatea Ion Creanga (Kenfort) pana in Piata Marii Adunari Nationale. Programul detaliat il gasiti pe www.romanism.net.

Cei care doresc sa vina din Romania la Chisinau pe 1 Decembrie, va punem la dispozitie transport din:
- Bucuresti(autocar) -Ploiesti (autocar)  -Iasi (autocar) - Galati(autocar de linie) - Sibiu (masina mica) - Brasov (masina mica).
Pentru detalii sunati cat mai repede la numarul de telefon +40743355150

Va uram La multi ani anticipat, pentru ziua de 1 Decembrie si speram sa cinstim cum se cuvine Ziua Nationala.